Am sunat ieri la vodafone cu o problema, o rezolv, iar la final, domnisoara îmi spune mâine o să primiți un telefon de la vodafone pentru a-mi acorda o notă de la 1 la 10 unde 10 este nota cea mai mare.
Îmi aduc aminte că în urmă cu mulți ani mă amuzam când auzeam așa ceva. Însă acum mi s-a zbârlit părul pe mână când am auzit-o spunând acea ultimă frază. De ce? Pentru că Vodafone și multe alte companii au înlocuit jumătate din personal cu programe gen Andreea și Tobi de la Vodafone. Locul lor de muncă nu mai este doar o concurență între ei ci între noi și programe.
Trecem peste discuția că programele astea ne înlocuiesc, pentru că nu este întru totul adevărat. Cineva muncește să le dezvolte și alte firme noi primesc contracte ca să le întrețină.
Problema care mie mi-a atins un punct sensibil este faptul că se avansează mult prea repede cu tehnologia și oameni care nu știu se umble la volumul sau luminozitatea telefonului, rămân efectiv fără domenii unde se mai pot angaja.
Ei nu știu să facă multe lucruri și nici nu mai au capacitatea să învețe munca cu programe. Această categorie de oameni are nevoie de locuri de muncă fizică. Și credeți-mă că sunt foarte mulți oameni în situația asta.
Poate nu cunoașteți astfel de oameni și sunteți printre norocoși, dar nu toți bunicii, unchii cu mătușile și părinții au afaceri, apartamente la închiriat sau alte surse de venit. Foarte mulți ajung cu greu la pensie, iar mulți dintre ei se văd nevoiți să se angajeze pentru că nu le ajung banii de mâncare și medicamente.
Dar unde să se angajeze, pentru că acum 30-40 de ani, când au ales ce facultate să facă nu s-au gândit la domenii precum software developer și software engineer. Am cunoscut oameni care acum 20 de ani au terminat finanțe bănci (poate cel mai căutat domeniu pe vremea aia) și tot nu se descurcă în prezent cu cele mai noi tehnologii.
Bunicul smarphone-ului din mâinile voastre a apărut în urmă cu 16 ani. Uitați cât de departe s-a ajuns în 16 ani. Situația asta din zilele noastre în urmă cu 16 ani exista doar în cărțile de SF. Îi dau dreptate lui Elon Musk care a cerut public ca avansul tehnologic să încetinească.
Ce putem face?
Ei bine avem la îndemâna fiecăruia, în fiecare zi opțiuni ce pot amâna acest viitor distopic nefericit pentru cei bătrâni.
Eu aleg aproape de fiecare dată casele de marcat din super-market unde sunt oameni, nu mă duc la cele self. În lidl am văzut de fiecare dată maxim 2 case unde lucrează cineva. Mă gândesc că dacă șefii ăia mari vor vedea pe camere că lumea preferă să plătească așa, posibil să mărească numărul de casieri. În schimb dacă lumea se înghesuie la casele self, cu siguranță vor mai reduce din personal.
Spălătorii unde vine cineva și spală mașina plus alte servicii pe care știți că le folosiți și aveți la dispoziție de ales. Riscul dacă încetăm se mai folosim zonele unde oamenii oferă serviciul este ca o mătușă, un bunic sau părintele cuiva să nu mai aibă locuri de muncă. Inclusiv paznicii aceia bătrâni care nu pot opri nici o muscă, dar au un loc de muncă măcar, până și aceștia sunt înlocuiți de camere de securitate și bariere automate.
S-ar putea să-ți placă și:
Renașterea feroviară a Europei: tot mai mulți aleg trenul, dar România merge invers
Există un paradox pe care îl observi dacă urmărești puțin presa economică europeană: în timp ce călătorii cu trenul în Europa bat recorduri an de an, România reușește performanța să meargă exact în sens invers. Și nu cu puțin. Dar să luăm lucrurile pe rând, pentru că povestea e mai interesantă decât pare la prima…
Continue Reading Renașterea feroviară a Europei: tot mai mulți aleg trenul, dar România merge invers
Hantavirus pe nava MV Hondius: simptome, tratament și ce trebuie să știi despre focarul din 2026
Dacă ai urmărit știrile în ultimele zile, probabil ai auzit de nava de croazieră MV Hondius și de focarul de hantavirus care s-a transformat rapid dintr-un incident medical izolat într-un eveniment de sănătate publică internațională. Trei morți, opt cazuri confirmate sau suspecte, pasageri din 23 de țări blocați la bord, iar nava se îndreaptă acum…
Paladin App: Când „Duolingo pentru Istorie” e doar o promisiune goală
Recent am dat peste niște reclame pe Instagram și Facebook pentru o aplicație numită Paladin. Tagline-ul era simplu și atractiv: „Duolingo, dar pentru istorie.” Pentru cineva care adoră istoria și care a folosit Duolingo cu succes pentru limbi străine, suna perfect. Prea perfect, cum aveam să descopăr. Ce m-a atras: promisiunea Reclama era bine făcută,…
Continue Reading Paladin App: Când „Duolingo pentru Istorie” e doar o promisiune goală
Am citit un studiu Politico despre democrație în România și nu-mi vine să cred cifrele
Dimineața asta beam cafea și scrollam prin feed când am dat de un articol Politico: „1 in 5 Europeans say dictatorship might be preferable”. OK, am zis, știu că lumea e nemulțumită, știu că partidele populiste cresc peste tot în Europa, dar hai să vedem despre ce e vorba. Am citit articolul. Și acum stau…
Acord Comercial India UE 2026: „Mama tuturor acordurilor”
Azi am dat peste un articol în New York Times care m-a făcut să mă opresc din scroll. Acordul comercial India UE 2026 tocmai a fost finalizat după aproape două decenii de negocieri. Este despre un acord comercial pe care cineva l-a numit „mama tuturor acordurilor comerciale”. Știi când ai senzația aia că se întâmplă…
Continue Reading Acord Comercial India UE 2026: „Mama tuturor acordurilor”
Temu vs. Mercosur: Ipocrizia UE care scoate fermierii în stradă
Imaginea e deja familiară: tractoare aliniate bară la bară, bulevarde blocate la Paris, Bruxelles sau Haga, pancarte improvizate și oameni cu mâinile crăpate de muncă strigând că nu mai pot. Și inevitabil apare întrebarea pe care și-o pune consumatorul obișnuit, cel care vede știrile seara la TV: „De ce sunt oamenii ăștia atât de furioși?…
Continue Reading Temu vs. Mercosur: Ipocrizia UE care scoate fermierii în stradă
Recepția Pasajului Basarab: 15 ani de corupție si iresponsabilitate
Săptămâna asta, primarul Ciprian Ciucu a anunțat că Pasajul Basarab a fost, în sfârșit, recepționat oficial. După 15 ani. Cinsprezece ani în care zeci de mii de bucureșteni au trecut zilnic pe o structură de aproape 300 de milioane de euro care ruginea pe picioare, fără ca nimeni să fie legal obligat să o întrețină.…
Continue Reading Recepția Pasajului Basarab: 15 ani de corupție si iresponsabilitate
Gust Obor: cum arată Piața Obor când crește mare
Nu știu câte luni trecuseră de când nu mai fusesem la Obor. Vreo șase, poate mai mult. Și da, mă învinuiam puțin pentru asta, pentru că Oborul e unul din acele locuri din București la care ai mereu de ce să te întorci. Dar uite că am ajuns zilele astea, cu Cătălina, fără niciun plan…
Continue Reading Gust Obor: cum arată Piața Obor când crește mare
Sunt aproape convins că nu ne mai facem bine
N-am mai plecat cu mașina pe sensul ăsta de drum, pe la orele astea de multe săptămâni bune. În primul rând că nu prea am mai avut treabă și în al doilea rând că evit să ies la orele astea cu mașina în București. Aproape că uitasem și de ce nu mai făceam asta. Azi…
Continue Reading Sunt aproape convins că nu ne mai facem bine
Tehnologie de vârf în București 2026: marcaje STB trasate cu bandă de hârtie și rugăciune
Reportaj din capitala europeană unde viitorul se întâlnește cu Evul Mediu la colțul străzii Scena crimei: Secolul XXI vs. metoda bunicii E 2026. Elon Musk tocmai a trimis al șaptelea zbor comercial spre Marte. Apple a lansat iPhone 24 care se încarcă din gânduri. ChatGPT conduce guverne în trei țări nordice. Mașinile autonome circulă în…
Când blocul devine sticlă: reclama Coca-Cola de la Obor
Am trecut azi pe la Obor și, ca de obicei, am ridicat privirea spre blocul cu magazinul Obor la parter. Și atunci m-a lovit: sticla gigantică de Coca-Cola care practic este blocul. Nu e o reclamă pusă pe bloc. Blocul e sticla. Și mi-am zis: asta chiar e altceva. O reclamă care gândește diferit Hai…
Continue Reading Când blocul devine sticlă: reclama Coca-Cola de la Obor
IDM Basarab: Când mall-ul era doar unul
Trec în fiecare săptămână pe lângă IDM Basarab. De fiecare dată când văd clădirea aia masivă, aproape brutalistă, cu siglă mare pe fundal gri, simt ceva în piept – un amestec ciudat între nostalgie și melancolie. Pentru că IDM Basarab nu e doar un centru comercial. Pentru generația mea, e o capsulă a timpului, un…
Feedbackul a devenit un mod de masurare a performantei (de multe ori subiectiv) preferat de clienti. De la corporatii, la taximetrie si ridesharing, toti toti primim si oferim feedback (stelute).
Din pacate, nu va pleca nicaieri.
Și bine face că nu pleacă, inclusiv eu mă folosesc foarte mult de „recenziile” oamenilor înainte să cumpăr un produs.
Însă eu mă refeream mai mult la opțiunea noastră, ca și client de a folosi partea automată sau partea umană. Să stau 5 minute în plus la coadă pentru a-i arăta lui Lidl, Carrefour și Mega că eu, ca și client încă prefer acest serviciu sau să mă duc la casele self și să contribui cu 0,0001% în dispariția acelui loc de muncă peste 1-2-5 ani.