Primăria Municipiului București a anunțat recent că Bulevardul Ion Mihalache și Calea Griviței vor fi transformate în artere moderne, cu infrastructură integrată pentru transport public, piste de biciclete, trotuare largi și spații verzi. Inițiativa merită aplauze. Problema e că nimeni nu a răspuns încă la întrebarea evidentă: când dispar mașinile de pe prima bandă a Griviței, unde se duc ele?
O idee bună, inspirată din Vest
Să fii sincer: direcția e corectă. Orașele mari din Europa de Vest — Olanda în frunte, dar și Copenhaga, Viena, Bruxelles — au înțeles de decenii că un oraș respirabil înseamnă mai puține mașini în trafic, nu mai multe benzi de circulație. Banda dedicată transportului public și taxiurilor, pista de biciclete separată fizic, trotuare care chiar există ca să poți merge pe ele — astea nu sunt capricii de oraș bogat. Sunt măsuri care schimbă comportamentul oamenilor: îi încurajează să lase mașina acasă, să urce în STB, metrou sau tramvai, să ia bicicleta, să meargă pe jos. Mai puțini nervi în trafic, aer mai curat, oameni mai sănătoși.
Am văzut cu ochii mei cum funcționează asta în Olanda. Nu e magie — e planificare serioasă, aplicată consecvent, ani la rând.
Rendering-urile publicate de Primărie arată exact această viziune: bandă pentru bus separată fizic, pistă de biciclete, benzi auto reduse. Dacă se va executa așa cum arată în imagini, Griviței ar putea deveni o arteră cu adevărat funcțională.
Legea există deja. Nimeni n-o aplică.
Înainte să vorbim de viitor, merită spus un lucru incomod: banda rezervată STB pe Calea Griviței există deja, pe hârtie. Indicatoare cu REZERVAT BUS sunt montate pe stâlpi, marcajele sunt pe asfalt. Dacă mergi astăzi pe Griviței, prima bandă e ocupată aproape în permanență de mașini parcate. Poliția Rutieră nu intervine, amenzile nu curg, situația durează de ani.
Ce rost are să investești milioane de lei în infrastructură nouă dacă nici regulile existente nu sunt respectate și nici autoritățile nu le aplică? Separarea fizică a benzii — borduri, separatoare, stații redesenate — e soluția structurală corectă tocmai pentru că elimină tentația și necesitatea aplicării legii. Dar tot nu rezolvă problema de fond: mașinile acelea trebuie să meargă undeva.
Recent am scris aici despre traficul de pe Calea Griviței
Străzile din spate sunt deja la limită
Am fotografiat recent câteva dintre străzile adiacente Căii Griviței — Strada Sutașului, Strada Țintașului și multe altele din zona dintre Piața Chibrit și Cimitirul Sf. Vineri. Ce se vede în poze e grăitor: trotuarele nu mai există ca trotuare. Sunt parcări improvizate, pe ambele laturi, uneori pe ambele sensuri simultan. Un om cu cărucior, o mamă cu copilul, o persoană în scaun cu rotile — nu au pe unde trece. Mașinile sunt parcate inclusiv pe spațiile verzi, pe borduri, pe colțuri de intersecție.
Astea sunt străzile care vor absorbi, în mod natural, toate mașinile alungate de pe prima bandă a Griviței când vor începe lucrările. Presiunea nu dispare — se mută. Iar străzile din spate nu au nicio capacitate suplimentară.
Terenul CFR – o soluție stă nefolosită
Privește pe hartă zona dintre Podul Basarab și Piața Chibrit, de-a lungul căii ferate, în stânga Griviței. Acolo se întinde un teren uriaș al CFR — hale semi-abandonate, spații neutilizate, infrastructură feroviară veche și parțial inactivă. Zeci de hectare în inima orașului, la câteva sute de metri de una dintre cele mai circulate artere din București.
Primăria București ar putea negocia concesionarea sau cumpărarea unui fragment din acest teren — nu are nevoie de tot — și ar putea construi acolo una sau mai multe clădiri de parcare etajată. Nu e o idee nouă, nu e complicată tehnic și, mai ales, e sustenabilă financiar: o parcare etajată cu tarife rezonabile se autofinanțează în timp și chiar aduce venituri la bugetul local.
Fără această soluție sau una similară, proiectul de modernizare al Griviței riscă să mute problema, nu să o rezolve. Locuitorii din cartierele din spate vor suporta haosul de parcare în locul celor de pe bulevard.
Ce ar trebui să facă Primăria
Inițiativa de modernizare a străzii Calea Griviței e binevenită și necesară. Dar un proiect serios de mobilitate urbană înseamnă să gândești întreg lanțul: nu doar banda de bus și pista de biciclete, ci și unde lasă omul mașina când decide să folosească transportul public. Asta înseamnă:
- parcări etajate sau subterane în proximitatea axelor modernizate
- negocieri reale cu CFR pentru valorificarea terenurilor adiacente
- aplicarea efectivă a regulilor de circulație existente, nu doar marcaje pe asfalt și poze de presă
Banda de bus și pista de biciclete sunt un început. Dar un oraș modern nu se construiește în bucăți — se construiește cu cap, de la un capăt la altul.
Lasă un răspuns