Romanele științifico-fantastice sunt deseori apreciate pentru că cei care citesc acest gen de cărți nu sunt foarte critici cu exemplarele mai slabe. Însă când vorbim de Ready player one vorbim de cartea pe care mulți adepți acestui gen de literatură, după ce au terminat de citit și-ar dori să o trăiască. Atât de bine a transpus Ernest Cline romanul său Ready player one.
Ready player one spune povestea unui puști de 18 ani care locuiește la periferia lui Oklahoma City într-un camping de rulote. În perioada respectivă, mai exact anul 2045, soarta omenirii nu este atât de bună, de fapt majoritatea populației trăiește în sărăcie, dar un anume James Holiday a creat acest joc, această lumea virtuală în care viața se rezumă la timpul pe care trebuie să-l petreci în viața reală și crudă până ajungi să te loghezi din nou în SISAO.
Povestea cărții devine și mai interesantă după ce creatorul jocului a decedat (nu o veste chiar atât de bună), dar a lăsat ca moștenire tot ce are acelui om care reușește să ducă la îndeplinire provocările pe care le-a lăsat în joc. Provocările au fost atât de dificile încât a trebuit să treacă ani buni până când cineva a reușit să dezlege misterele primei ghicitori.
Vezi oferta cărții
Imediat după ce a găsit cheia din bronz, puștiul care nu avea credite să călătorească pe alte planete, era fanul multor gunteri (termen din carte ce caracterizează vânătorii) de comori, citea fiecare articol de pe cele mai importante blogguri și pe urmă a devenit el, cel mai important și discutat avatar din SISAO.
„Vânătoarea”, așa cum a ajuns să fie cunoscută competiția, s-a infiltrat repede în cultura globală. Aidoma câștigării loteriei, găsirea oului de Paște al lui Halliday a devenit un vis popular printre adulți și copii deopotrivă. Era un joc pe care-l putea juca oricine și, la început, s-a părut că nu exista un mod corect sau incorect de a-l juca.
Poate mai mult ca sigur mi-ar fi plăcut romanul Ready player one de la primele pagini dacă nu aș fi văzut înainte filmul, regizat de Steven Spielberg, dar imediat ce am observat diferențele dintre cele două, am început să devorez pagină după pagină.
Pe lângă multele provocări ce par să stârnească o stare de curiozitate continuă, cartea Ready player one mai arată și cum reușește un simplu tânăr, dar pasionat de viața creatorului acestui joc (așa cum Ernest Cline este pasionat de mașina lui DeLorean), să rezolve puzzle-uri pe care alte milioane de oameni nu au fost în stare.
Din punctul meu de vedere, Ready player one este un alt exemplu frumos în care pasiunea bate privilegiile.
Lasă un răspuns